Ghid Romania | Online Ghid Romania
Duminica, 21.12.2014 Despre Romania Atractii turistice Harti orase Interes public Obiective E-Mail
Cursuri de fotografie
Dan Dinu Photo
home › muntii romaniei

Muntii Carpati

Prezentare generala

Cu dispunere circulara, inchid in mijlocul lor un podis inalt de 400-600 m, cu aspect deluros, marginit de un lant de depresiuni. Carpatii au altitudini ce depasesc adesea 2.000 m, iar la varfurile principale au peste 2.500 m.

La exterior, Carpatii sunt inconjurati de culmi subcarpatice si dealuri.

Comparativ cu alte lanturi muntoase, Carpatii au o masivitate mai redusa datorita multiplelor vai transversale ce ii fragmenteaza, a depresiunilor si culoarelor depresionare.

Culmile au, in general, aspect rotunjit si chiar netezit. In muntii inalti apar insa creste ascutite, relieful prezentand trasaturi alpine.

Carpatii poarta urmele glaciatiunii pleistocene, circurile, vaile si lacurile glaciare sporind frumusetea peisajului muntos.

Varietatea litologica (de roca) determina si ea o mare varietate si o spectaculozitate a reliefului carpatic.

Cele trei mari unitati carpatice aflate pe teritoriul Romaniei sunt: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali.

susˆ

Muntii Carpati | Click pentru a mari imaginea

Carpatii Orientali

Carpatii Orientali - de la granita de nord si pana la Valea Prahovei sunt caracterizati prin existenta a trei siruri paralele de munti, cu directia aproximativa nord-sud, care includ depresiuni bine populate, cum sunt cele din Maramures.

Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali sunt cei mai inalti si mai masivi din intregul lant al Carpatilor romanesti. Datorita trasaturilor reliefului, ei mai sunt numiti Alpii Transilvaniei si se intind de la Valea Prahovei, in est, pana la culoarul Timis-Cerna, in vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar latimea oscileaza intre 22/-5 km.

Carpatii Occidentali

Carpatii Occidentali includ doua grupe distincte: Muntii Banatului, respectiv Muntii Apuseni. Principala deosebire o constituie aspectul celor doua zone, determinat de altitudinea maxima care este de 1.447 m (Piatra Goznei din Muntii Semenic) in Banat, respectiv 1.849 m (Curcubata Mare din Muntii Bihor) in Apuseni. In cadrul Banatului, cea mai spectaculoasa zona o constituie Muntii Aninei, datorita carstului foarte dezvoltat: Cheile Carasului, Cheile Nerei, pestera Popovat, pestera Buhui, respectiv pestera Comarnic.

susˆ

Recomandari turistice montane

Carpatii Meridionali, zona Muntii Fagarasului: Șaua Podragului-Șaua Caprei, Vârful Moldoveanu-Brădet prin Zănoaga, Slatina-Portița Viștei, Șaua Scării-Șaua Suru, Cabana Bărcaciu-Lacul Avrig, Lacul Vidraru-Șaua Caprei, Arpașu de Jos - Bâlea Cascadă, Bâlea Lac - Bâlea Cascadă prin V.Doamnei

Carpatii Occidentali, zona Muntii Vladeasa: Șaua Vârtop-Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului , Peștera Scărișoara , Peștera Urșilor, Pestera Vartop, target="_blank"Peștera Măgura, Peștera Meziad, Peștera Vadu Crișului , Circuitul Someșului Cald, Lacul Fântânelelor, Lacul Drăgan

susˆ

Tururi virtuale

Lacul Bolboci

Activitati montane

Traditiile si legea permit oricui accesul in muntii Romaniei. Puteti deci sa va plimbati si sa faceti escalade oriunde doriti, atat vara cat si iarna. Muntii Carpati constituie un spatiu relaxant unde veti trai experiente de neuitat.

Posibilitati avantajoase de practicare a schiului.

In timpul iernii, atractia majora o constituie schiul. Poiana Brasov este cea mai renumita statiune (exista un grup de statiuni) si este situata la 13 kilometri (8 mile) de orasul Brasov.

In Poiana Brasov exista hoteluri gen chalet si vile dotate cu bucatarii pe care le puteti folosi. Exista partii de schi bine ingrijite avand lungimi de pana la 4500 de metri.

Poiana Brasov Ski

Gradul lor de dificultate variaza de la dificil la usor. Majoritatea monitorilor de schi vorbesc engleza, germana sau franceza. Viata de noapte este intensa, existand numeroase baruri, discoteci, spectacole folclorice si cabarete.

In aceeasi zona a Carpatilor sudici se afla Sinaia, statiune montana datand din 1870 si avand partii de schi si o partie de bob, Predeal, care are 15 partii si Busteni unde in timpul verii se practica alpinismul.

Exista numeroase statiuni mai mici: Paltinis, langa Sibiu, Secu, Valiug, Trei Ape si Crivaia in Banat in zona Muntilor Semenic, Durau, langa legendarul masiv Ceahlau in Carpatii Orientali si Borsa in Maramures.

Durata normala a sezonului de schi este din decembrie pana in martie.

Distractii estivale

In timpul verii, telefericele din statiunile de iarna transporta excursionistii. De asemenea, se poate calari, pescui si se pot face plimbari in canoe.

Caiac Canoe

In timpul verii muntii sunt ai dumneavoastra. Ii puteti explora dupa pofta inimii. Exista numeroase campinguri iar traseele turistice sunt bine marcate.

Arbori si flori salbatice

Pantele mai joase sunt acoperite de paduri de fag si de stejar de o mare frumusete. In zonele mai inalte sunt pasuni iar apoi urmeaza zona alpina la peste 1700 de metri (5576 picioare).

Datorita lipsei pesticidelor, pajistile din zonele inalte sunt acoperite la inceputul verii de o multime de flori salbatice.
Pe aceste inaltimi veti intalni cu siguranta ciobani ale caror oi sunt tinute in stane. Acestia produc branza din lapte.

susˆ

Zona turistica Gutai

Zona Gutai cuprinde muntii dintre depresiunile Oas, Baia-Mare, Cavnic si Maramures pana la pasul Neteda si are o suprafata in jur de 1300 km patrati.

Zona Gutai
Potentialul turistic este impus de mai multe elemente oferite de relief, izvoare minerale, vegetatie dar si de conditiile climatice favorabile odihnei, sporturilor de iarna si tratamente. In relief se impun cateva forme ce starnesc un mare interes turistic cum ar fi: creasta Cocosului din nordul masivului Gutai, un imens zid de andezide inalt de cc.70 m considerat ca rest dintr-un aparat vulcanic, turnurile din Ignis (piatra Dracului), sfinxul din Oas, platourile vulcanice ce ating dimensiuni foarte mari in partea nordica a masivului Ignis; Cheile Tatarului sector ingust pe vaile Brazilor si Runcu. Pentru turism prezenta mare insemnatate mai multe lacuri naturale si antropice, numeroase izvoare cu apa minerala sau pentru cura balneara. Masivul Gutai este incojurat din trei parti de depresiuni, ceea ce accesul in masiv se face relativ usor.

Pe versantul sudic se gasesc principalele amenajari turistice din care se poate porni catre munte. Din depresiunea Maramures accesul poate fi realizat din localitatile Sigetul Marmatiei, Sapanta, sat Sugatag Desesti si ocna Sugatag. Echipamentul turistic este reprezentat din diverse drumuri forestiere, cateva poteci cu marcaje turistice si multe cabane aflate in vecinatatea celor mai importante obiective turistice.

Activitatile turistice imbraca forme variate cum ar fi drumetii si odihna, recreere in statiunile Izvoarele si Mogosa, practicarea sporturillor de iarna pe versantii celor doua statiuni.

susˆ

Zona turistica Muntii Barsei

Varful Ruginoasa

Zona muntilor Barsei cuprinde doua masive montane importante din punct de vedere turistic si anume Postavarul si Piatra Mare separata de defileul Timis. Zona se caracterizeaza prin numeroase obiective naturale si printr-o accesibilitate usoara cu un inalat grad de echipare turistica.

Muntii Postavarul si Piatra Mare sunt asezati in partea central sudica a Carpatilor de curbura componenta sudica a Carpatilor Orientali. Sunt localizati in depresiunea Brasovului deasupra careia se inalta cu peste 1000 m si versantul nordic al masivului Bucegi.

Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurarii activitatilor turistice.
Inaltimile cele mai mari sunt in partea sudica vf. Piatra Mare 1845 m si culmile secundare Piatra Mica 1611 m, Gatul Chibei 1640 m.

Pentru masivul Piatra Mare principalele cai de circulatie sunt situate in lungul vaii Timisului, latura nordica a masivului este marginita de drumul national DN1A, care strabate orasul Sacele si se indreapta spre Valenii de munte prin pasul Bratocea.

Echipamentul turistic cuprinde turism balneoclimateric, turismul climateric pentru odihna si agrement, turismul pentru sporturi de iarna, turism scolar in statiunile Poaiana Brasov. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate; in Postavarul se gasesc trei astfel de trasee iar in Piatra Mare unul.

susˆ

Zona turistica Muntii Ciucas

Muntii Ciucas fac parte din Carpatii de Curbura si o pozitie centrala, sunt cei mai inalti si au intensa activitate turistica datorita concentrarii intr-un spatiu mic a numeroase obiective turistice.
Se desfasoara intre vaile Doftana, Teleajen, Buzau superior si Tarlung, vai in lungul carora se inscriu drumurile principale ce asigura accesibilitatea in masiv atat din sudul cat si din centrul tarii.

Principalele puncte de plecare in drumetii sunt: cabana Babarunca si pasul Brotocea pentru sectorul central vestic, in nord accesul se realizeaza prin mai multe drumuri forestiere ce pornesc in lungul raurilor de la Obarsia Buzaului la intorsura Buzaului.

Potentialul turistic este completat de cele doua manastiri din Cheia (initial o biserica din lemn din 1770 ce se afla la poalele culmii Balaban care a ars) si manastirea Suzana de la 1740 initial fiind construita din lemn apoi refacuta in 1830.

Echipamentul turistic este reprezentat de o retea de poteci marcate, case de odihna, tabara de odihna pentru copii, statiuni climaterice. Formele de turism sunt variate si se impun prin drumetii la cabanele Babarunca, muntele Rosu si manastirea Suzana, alpinism ce se practica in special pe culmea Gropsoarele - Zaganul, turism, odihna.

susˆ

Zona turistica Ceahlau

Varf Cheahlau

Muntii Ceahlau constituie una dintre cele mai bine conturate unitati naturale din Carpatii Orientali, care se impune in masivele vecine print-un peisaj aparte ceea ce-i confera o valoare turistica deosebita. De aceea a fost numit foarte des regele Carpatilor, Farul Moldovei, Nestemata Carpatilor.

Muntii Ceahlau sunt incadrati de vai largi si adanci (Bistricioara, Bistrita si Bicaz) ce se separa de masivele vecine alcatuite din sisturi cristaline sau din flis gresos. De-a lungul vailor se poate ajunge in diferite puncte ce se pot realiza pe drumuri forestiere sau poteci turistice marcate, ascensiuni la varfurile principale sau la diverse alte obiective turistice.

Ceahlaul este alcatuit din roci sedimentare avand o patura de 600 m grosime de conglomerate calcaroase sub care se afla strate de gresii, marne. Relieful este componentul principal ce asigura varietatea in peisaj si da obiective turistice cu un peisaj aparte. Ceahlaul se remarca printr-un sector inalt la peste 1500 m..

Din punct de vedere turistic masivul Ceahlau intruneste cateva caracteristici:

  • altitudinea dominanta fata de muntii vecini ce ofera un larg orizont peste Carpatii Orientali incat de pe culmea masivului Ceahlau se pot vedea muntii Rarau, Calimani, Hasmas, iar spre est se poate vedea podisul Moldovei.
  • Lacul Bicaz
  • dantelaria de piatra a abrupturilor ce marginesc platoul superior
  • pozitia radiara a culmilor ce ajuta foarte mult turistul in orientare
  • concentarea celor mai atractive obiective turistice pe un spatiu restrans ce faciliteaza vizitarea masivului intr-un timp scurt

Ca forme de turism in muntii Ceahlau se pot practica drumetii la sfarsit de saptamana, drumetii cu traseu de vara ce cuprinde o mare parte a platoului, sporturi de iarna ce se practica in apropierea statiunii Durau, alpinism si odihna in cadrul statiunii Durau.

susˆ

Zona turistica Rarau - Giumalau

Masivele Rarau - Giumalau constituie o zona turistica de mare importanta in cadrul Carpatilor Orientali fiind formata din doua masive stans legate a caror importanta pentru turism deriva din urmatoarele aspecte:
Masivul Rarau
varietatea peisajelor naturale impuse de relief si vegetatie;
accesibilitatea determinata de prezenta culoreloe de vale ce incadreaza cele doua masive montane.
Aici se gasesc doua centre turistice de mare insemnatate ce se afla la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei) ce constituie puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turisti.

Muntii Rarau Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei fiind situati in nordul Carpatilor Orientali in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.
Masivul Giumalau se afla la vest de izvorul Giumalau si Chiril, este alcatuit din roci cristaline (sisturi cristaline), in structura orografica e impune o culme centrala cu desfasurare NV - SE corespunzatoare alineamentului de roci cu rezistenta cea mai mare si care au altitudini mai mari de 1400 m.
In partea centrala se afla varful Giumalau (1857 m) din care se desprind spre nord - vest si sud interfluvii plate secundare in lungul carora apar poduri netede la 1000 - 1200 m si 1350 -1450 m. Ele se termina spre Vaile Bistritei si Putna prin versanti su panta mare.
Cele mai insemnate obiective turistice din acest masiv sunt:
creasta centrala sectorul dintre varfurile Chili, Giumalau, Poiana Giungilor au o bogata vegetatie subalpina (afin si ienupar) cu numeroase puncte de belvedere asupra unei mari parti din Carpati.
stancile, versantii abrupti si ingustarile (cheile) de pe Valea Bistritei intre localitatea Rusca si Cheile Zugreni;
vaile inguste cu repezisuri frecvente
rezervatia forestiera din bazinul Putnei (padure seculara de molid), pastravarii

Relieful ofera cele mai variate obiective turistice.

Zonele cele mai frecvent cautate sunt:

  • Pietrele Doamnei - ce ofera un relief ruiniform alcatuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare mezozoice incrustate cu corali si amoniti cu inaltimi de la sub 10 m la peste 70 m incojurat de o masa de grohotisuri ce au dimensiuni variabile. Ele sunt rezultate prin fragmentare (inghet - dezghet) a unui varf calcaros. Aici se gasesc numeroase trasee de alpinism.
    asemanatoare cu Pietrele Doamnei doar cu dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervatie geologica si geomorfologica situata pe valea izvorului alb martor calcaros de eroziune cu suprafata de 2 ha.
  • Varful Rarau este renumit pentru abrupturi si panorama larg deschisa;
  • Varful Popchii Raraului, Piatra Soimului - cu reilef de turnuri, rezervatie geologica si Piatra Zimbrului un imens perete abrupt in calcare.
  • Cheile Moara Dracului format din calcare si dolomite Cheile au o lungime de 60 -70 m o latime medie de 4 - 5 m, pereti inalti si numeroase surplombe.
  • Pestera cu Lilieci - de pe fundul unui aven cu dimensiuni mari este situata la aproximativ 1 km nord de Piertrele Doamnei ;
  • Cheile Bistritei de la Zugreni este format din cc. 1,5 km de vale ingusta cu versanti abrupti. Aici se gasesc o serie de stanci cu forme ciudate cum ar fi: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscate, Rapa Scara, Stanca Coifului.

O importanta deosebita pentru turism o are schitul Rarau mutat la finele secolului XVIII -lea, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci de pe versantul nordic pe cel sudic.
Echipamentul turistic din cele doua masive este alcatuit dintr-o retea de poteci cu marcaje turistice ce urca din Vaile Moldova si Bistrita spre Varfurile Giumalau si Rarau. Pe calea ferata accesul se face pe traseul Suceava - Vatra Dornei.

susˆ

Zona turistica Muntii Rodnei

Muntii Rodnei constituie cea mai importanta zona turistica montana din nordul Carpatilor Orientali, atat datorita dimensiunilor (cc. 1300 km patrati, peste 45 km de la est la vest si 25 km de la nord la sud). Muntii Rodnei se desfasoara in Valea Salauta, Pasul Setref (825 m) in vest si Pasul Rotunda (1271 m) in est. Depresiunea Maramures Pasul Prislop (1416 m) si Bistita Aurie in nord si Somesul Mare in sud - est. Acesul in asezarile de la baza muntilor constituie importante puncte de plecare in drumetii. Statiunea blaneoclimaterica Sangeorz Bai si orasul Borsa au un rol deosebit in derularea activitatilor turistice din acesti munti.
Varf

Muntii Rodnei au cea mai complexa alcatuire geologica din Carpatii Orientali, predominand rocile cristaline la care se asociaza roci sedimentare si roci vulcanice, fiecare din acestea impunand anumite trasaturi in relief si peisaj. Relieful ofera cele mai numeroase elemente de interes turistic si creeaza cele mai variate peisaje. Astfel in structura orografica a Muntilor Rodeni se impun: o culme principala care se desfasoara din Pasul Setref si pana in Pasul Rotunda in lungul ei se afla varfurile cu inaltimile cele mai mari (Batrana 1710 m; Gropulor 2063 m; Buhaiescu Mare 2119 m; Cormaia 2033 m; Negoiasa Mare 2041 m; Galati 2048 m; Gargalau 2159 m; Omul 2134 m; Cisa 2036 m; Ineu 2279 m; Ineut 2223 m), acoperite de pajisti alpine fiecare constituind puncte de belvedere.

Fauna este bogata in specii unele ocrotite cum ar fi: capra neagra, ursul, agvila de stanca, rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes ginegetic. In apele repezi traiesc pastravul, lipanul, si boisteanul. Aici exista pastravarii si numeroase cabane de vanatoare pe aproape toate vaile principale.
Alte componente naturale cu valoare deosebita in peisaj il constituie lacurile.

In aceasta zona exista 23 de lacuri a caror cuveta are origine glaciara. Cele mai extinse sunt circurile Pietrosu, Buhaiescu (cel mai adand 5,2 m), Repede, Negoiescu. O importanta deosebita o au si apele minerale, cele mai insemnate sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz Bai, Rodna, Valea Vinului, Anies, Borsa, Zavoaiele Borcutului. Pentru cura balneara se folosesc cele de la Sangeorz Bai si Valea Vinului.
Accesul in Muntii Rodnei se face pe liniile de cale ferata Suceava Nord - Cluj Napoca.
Echipamentul turistic din Muntii Rodnei este format din:
poteci cu marcaje ce se ansambleaza intr-un sistem care are ca ax culmea principala (din Pasul Setref in Pasul Rotunda), din care coboara trasee spre depresiunea Maramures sau pe vaile Somesului Mare si Salauta.
la periferie se gaseste complexul turistic Borsa statiune climaterica locala Valea Vinului (715 m), cabana Farmecul Padurii, de pe raul Cormaia, cabana Puzdrele (1540 m), mai multe cabane forestiere, case de vanatoare si refugii. Exista amenajari pentru schi in jurul satului Fantana si in Caldarea Negoiescului ce au ca baza cabana Puzdra.
in asezarile de la periferia muntilor se practica si turismul legat de manifestarile etno folclorice importante. Se adauga turismul de odihna si agrement din statiunile balneoclimatirice.

susˆ

Zona turistica Oas

Zona turistica Oas, desi mica ca suprafata este foarte bine conturata. Aceasta include depresiunea Oas si muntii care o inconjoara (Oas in vest si Ignis in vest). Se afla situata la 30 km de Satu-Mare si la 60 km de Baia-Mare, orase de unde provin principalele grupuri de turisti locali sau in tranzit.
Barsana

Depresiunea Oas de natura tectono-vulcano-eroziva este alcatuita dintr-un ses central sudic la 200-400 m si un ansamblu de platouri pienmontane periferice. Este strabatuta de raurile Tur si Talna care reprezinta lunci extinse, iar in cadrul muntilor Oas defilee scurte dar extrem de pitoresti.

Muntii Oas in nord si in vest si muntii Ignis in sud-est si est, ei sunt formati din culmi la cc 400 si 800 m si respectiv 700 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 m), varfuri mici platouri vulcanice in alcatuirea carora intra indeosebi andezite, riolite si dacite.

susˆ

Obiective turistice naturale:

  • depresiunea luata ca intreg si magurile vulcanice bine impadurite ale Oasului;
  • culmile vestice ale muntilor Ignis pe vaile carora exista poteci turistice unele cu marcaje, spre vf. Pietroasa sau spre Sfinxul din Oas;
  • lacul de la Calinesti pe malurile carora sunt o serie de amenajari pentru turisti inclusiv un han;
  • izvoarele minerale din majoritatea asezarilor: Bixat, Valea Mariei si Puturoasa.

Obiective social-culturale:

  • Negresti - Oas care si-a obtinut statul urban in anul 1974 si are ca obiectiv turistic principal muzeul Tarii Oasului. Acesta are sectii de arheologie si etnografie, colectie de arta si arhitectura culturala, costume si ceramica. Exista o sectie in aer liber ce concentreaza constructii specifice Oaslui.
  • Bixat - statiune balneoclimaterica locala ce este situata in nord - vestul depresiunii, existand trei izvoare minerale, o colectie de arta populara, case specifice, parc de agrement, amenajari pentru odihna si tratament.
  • Vama este un insemnat centru traditional de olarit, in estul localitatii se afla complexul
  • Valea Mariei avand ca agrement izvoare, cabane, han, camping, padure de gorun, ceva mai departe spre sud se afla Baile Puturoasa unde se gasesc izvoare sulfuroase.
  • Huta Certeze asezare veche cu multe case specifice zonei, izvoare minerale;
  • Pasul Huta sau Cires este situat in nord la trecerea spre Maramures unde se afla Hanul
  • Sambra Oilor loc de organizare in prima duminica din luna mai a unei traditionale nedei cu participari ale reprezentatilor din mai multe zone etno-folclorice (Codru, Oas, Maramures), aici pastrandu-se traditiile obiceiurile si porturile populare. Se remarca urmatoarele obiceiuri: stigarea peste sat, vegelul, jocurile cu masti, instrutatul boului, faclii si sanzaiene, etc...
    susˆ

Zona turistica - Podisul Moldovei

Provincia turistica Podisul Moldovei

Podisul Moldovei

Provincia turistica Podisul Moldovei se desfasoara in estul Romaniei cuprinzand regiuni de dealuri, podis si depresiuni in care specificul este dat de elemetele istorice si de cultura (ruine de cetati medievale, biserici apartinand diferitelor epoci si stiluri, edificii din secolul XVIII - XIX, numeroase muzee, etc..) si prin peisajele caracteristice anumitor regiuni: podgorii si livezi renumite. In zona podisului Moldovei se contureaza doua zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare Suceava si Iasi, in rest sunt centre turistice cu o mai mica importanta (Barlad, Vaslui, Husi).

 

susˆ

FireFox | Rediscover the web
 Curs valutar (BNR)
1=4.1233Ron EUR a stagnat 0
1$=2.9224Ron USD a stagnat 0
alte valute
 Convertor valutar